Eşti o crenguţă

fthin3

Fericirea… toată lumea caută fericirea… dar oare există fericirea ca adevăr universal pentru toţi? Eu cred că da, de exemplu nu toată lumea dar majoritatea îşi doreşte o familie sau îşi doreşte să fie singur/ă, sau sunt fericiţi căutându-L pe Dumnezeu, aspirând spre desăvârşire, absolut şi cunoaştere, deci în concluzie există fericirea ca adevăr universal pentru fiecare diferit, dar totuşi la fel…

Fericirea eu cred că  are mai multe ramuri.

Fiecare dintre noi suntem o ramură, este clar că facem parte toţi din acelaş trunchi. Dar cum putem ajunge la trunchi? Cum putem pastra legatura aceea deosebita, totuşi stam unii lângă alţii dar parca nu am fii legati, ştiu ca ne leagă ceva poate de multe ori mai presus de înţelegerea noastră. Dacă încercăm să îndoim creanga, ea se rupe… Cum putem ajunge la trunchi de unde ne vin toate resursele şi tot ceea ce este mai bun pentru a ne putea dezvolta? Prin interor. La fel şi noi oamenii, înăuntrul nostru se află legătura noastră între noi toţi prin Dumnezeu(trunchiul) a cărui chip şi asemănare o avem cu toţii, de a cărei iubire ne împărtăşim cu toţii, acea legatura care exista în noi, dar pe care noi trebuie să o conştientizăm şi să o punem în funcţiune.

Mă gândesc la faptul că acel om care se rupe de aceasta legătura, moare, crenguţa se usuca şi stim ca crengile bolnave care nu se pot vindeca, se vor taia pentru a nu le îmbolnavii şi pe celelate crenguţe şi se vor arunca în foc…

Ar fii bine să nu lasăm ca acest ceva din interiorul nostru să moară, ci să încercăm să urcam trepte, ajutându-ne unii pe alţii prin iubire, că doar ea ne poate lega şi ajuta să mergem mai departe împreună.

De puscasuvalentina

UNEORI…

Imagine

Uneori, oamenii te îndepărtează și te uită. Nu mai merg pe același drum cu tine și nu-ți mai sunt alături nici fizic, nici sufletește.
Uneori, zâmbetele alungă lacrimile, alteori lacrimile alungă zâmbetele.
Uneori, te simți singur și pustiu, chiar dacă în realitate nu ești nici singur, nici pustiu.
Uneori, ești orb pentru că pur și simplu așa alegi să fii.
Uneori, adormi cu sufletul plângând de dor sau de gol și te trezești cu el, cu sufletul, tremurând de frigul unei iubiri care nu mai există sau care poate că nu a existat nicicând.
Uneori, acordăm o importanță mult prea mare unor lucruri neînsemnate și uităm de cele cu adevărat importante.
Uneori, alunecăm pe panta răzbunării, în loc să urcăm muntele iertării.
Uneori, îi ținem la distanță pe oamenii care ne iubesc, cerșind atenție sau iubire unor oameni pentru care nu însemnăm nimic.

Uneori, de multe ori, oamenii fac alegeri greșite.
Iar uneori, doar uneori, chiar noi suntem alegerile greșite ale altor oameni sau consecințele acestora.

De puscasuvalentina

MAIMUTA OFENSATA

Imagine

O dată o maimută din evul anecdotic,
Venind la sfat pe creangă de arbore exotic,
A zis: Atenţie! Sunt foarte ofensată…
Circulă-n lume vorba, deloc adevarată,
Că omul ar descinde din buna noastră rasă…
Însăşi ideea asta imi pare odioasă…
Aţi pomenit vreodata divorţuri printre noi,
Copii lăsaţi pe drumuri sau imnuri de razboi?
Cine-a vazut in hoarda la noi bolnavi mintali,
Drogaţi, lacomi de cărnuri şi homosexuali,
Escroci, bandiţi, gherile sau vreo tutungerie?
În neamul nostru nobil nu vezi aşa prostie.
Noi nu avem mafii crude în stirpea noastră aleasă,
Nici terorişti, manele, nici luptele de clasă!
Cât am batut eu jungle, scuzaţi, n-am observat
În obştea de maimuţe, cocotier privat,
Nici garduri şi nici paznici, nici pui murind de foame
Sau omorâţi în taina de aşa-zise “mame”…
Nu veţi vedea vreodata cat soarele si luna
O minte de maimută dospind in ea minciuna!
Chiar de aş fi silită de vreun laborator,
N-aş deveni port-bâtă şi nici informator.
Şi iată încă una din lumea cea de jos:
La noi nu se întâlneste razboi religios
Nici “sfinte inchizitii”, nici libertate-n lanţuri,
Nici chefuri după care să ne culcăm în şanţuri
Şi nici o îndoiala ce duce la ateism,
Nici ordini materiale, nici materialism…
E adevărat ca omul a coborât ca soi,
Dar să fim rezonabili: n-a coborât din noi.

Sursa: http://tineretesiortodoxie.wordpress.com/

De puscasuvalentina

DESCOPERIREA LUI DUMNEZEU

Imagine

Mă întrebam totuşi cu nedumerire: „Oare aşa să stea lucrurile? Şi toţi aceşti iniţiaţi şi mari filozofi, pe care i-am citit şi de care m-am entuziasmat, să nu aibă habar de nimic? „. Nume răsunătoare care au schimbat faţa lumii: Marx, Mao, Freud, Adler, Nietzsche, Buddha, aceştia şi alţii asemenea mi s-au înşirat în minte.” Bine, dar este cu putinţă ca toţi aceşti înţelepţi cunoscători ai lumii şi ai societăţii să fi greşit, iar eu să descopăr acum adevărul pe care aceştia l-au ingorat? „

M-am oprit brusc… Eram mirat, ezitam. Pe oamenii aceştia îi studiasem, îi simpatiyam, mă seduseră. Mi se părea ciudat ca eu, un om totuşi fraged atât din punct de vedere biologic cât şi spiritual, să fi ajuns la adevăr, să fi triumfat acolo unde ei rataseră!

Eram descumpănit.

Atunci s-a petrecut ceva straniu şi minunat. Am simţit pogorându-se asuprea mea ceva foarte pur, asemena diamantului, limpede, delicat, simplu, paşnic, patrunzător, atotputernic. M-a umplut de bucurie. Mintea mi s-a deschis într-un adanc fară margini, care m-ar fi înfricoşat daca nu mi-ar fi adus o linişte profundă şi desăvârşită acel ceva care devenise una cu sufletul meu. O lumină mentală.

   Aceasta s-a petrecut în timp ce citeam versetul imediat urmator textului de mai sus al Evangheliei: „În acest ceas Iisus S-a bucurat în Duhul Sfant şi a zis: Te slăvesc pe Tine, Părinte, Doamne al cerului şi al pământului, ca ai ascuns aceasta de cei înţelepţi şi de cei pricepuţi, şi le-ai descoperit pruncilor. Aşa, Părinte, caci aşa a fost înaintea Ta, bunăvoinţa Ta”.

Nu cei puternici, nu cei vicleni, nu diplomatii, nu descurcaretii, nu cei bogati, nu cei cultivati, ci cei simpli, cei sinceri, cei smeriti, cei curati cu inima, cei plini de bunatate, cei bineintentionati, cei ce se aseamana pruncilor, cei cu suflet de copil, cei fara de rautate, acestia vor intelege, acestia vor trai taina cea mai porfunda, vor patrunde pana la esenta ultima a acestei lumi.

Marii iniţiaţi ai indiei şi părintele Paisie de Dionzsios Farasiotis, Editura Egumeniţa, paginile 79-80.

De puscasuvalentina

Si totuși…

Imagine

Oamenii sunt deseori nerezonabili, ilogici şi egocentrici; Cu toate acestea, Iartă-i.

Dacă eşti amabil, Oamenii pot să te acuze că ai motive egoiste sau că urmăreşti ceva; Cu toate acestea, Fii amabil.

Dacă ai succes, vei dobândi câţiva prieteni falşi şi câţiva duşmani adevăraţi; Fii de succes oricum.

Dacă eşti onest şi sincer, oamenii pot să te înşele; Cu toate acestea, Fii onest şi sincer.

Ceea ce construieşti de-a lungul mai multor ani; cineva poate să distrugă peste noapte; Cu toate acestea, Construieşte.

Dacă găseşti serenitatea şi fericirea, ei pot fi geloşi; Fii fericit oricum.

Dă lumii ceea ce ai mai bun, şi poate să nu fie de ajuns niciodată; Cu toate acestea, Dă lumii ceea ce ai mai bun.

Vezi tu, analiza finală este între tine şi Dumnezeu; Nu a fost oricum niciodată între tine şi ei.

De puscasuvalentina

PICĂTURI DE ÎNȚELEPCIUNE

Imagine

„Bea apă din izvorul de unde beau caii. Calul dintr-o apă rea nu va bea niciodată. Așterne-ți acolo unde iși face culcuș pisica. Mănâncă fructul care a fost atins de un vierme.
Culege cu îndrăzneală ciuperca pe care stau gâzele.
Sădește pomul acolo unde sapă cârtița.
Casa clădește-o pe locul unde se încălzește șarpele.
Fântâna sap-o acolo unde se adăpostesc păsările pe arșiță.
Culcă-te și trezește-te odată cu păsările – vei culege toate grăunțele de aur ale zilei.
Mănâncă mult verde – vei avea picioare puternice și inimă rezistentă, precum viețuitoarele codrului.
Înoată des – și te vei simți pe pământ, precum peștele în apă.
Privește cât mai des cerul – și vor deveni gândurile tale ușoare și limpezi.
Taci mult, vorbește puțin și în sufletul tău va poposi tăcerea, iar duhul îți va fi liniștit și plin de pace.” (Sfantul Serafim de Sarov).

De puscasuvalentina

Omul adeseori randuieste fara Dumnezeu

Imagine

   Cineva făcuse o crescătorie de pește și toată ziua spunea Slavă Ție Dumnezeule!, pentru că vedea mereu purtarea de grija a lui Dumnezeu. Îmi spunea că peștișorul, din clipa când apare și este mic ca gămălia acului, are și un săculeț de lichid, ca să se hrănească până ce se va mări și va putea prinde organisme mici din apă. Adica Dumnezeu i-a dat si „merinde”.

Și dacă Dumnezeu poartă de grijă de aceștia, cu atât mai mult de om. Dar omul adeseori rânduiește și hotărăște pentru toate fără Dumnezeu.”Voi face doi copii”, își spune. Însă pe Dumnezeu nu-L pune la socoteală. De aceea se fac atâtea accidente și mor atâția copii. Cei mai mulți au doar doi copii, dar unul este lovit de mașină, celălalt se îmbolnăvește și moare, iar după aceea nu mai au nici un copil.

   Dacă părinții, împreună-creatori cu Dumnezeu, după încercările pe care le depun, întâmpină greutăți ca să-și agonisească cele necesare creșterii copiilor lor, trebuie să ceară cu smerenie și ajutorul Creatorului cel Mare, întinzându-și mâinile în sus. Atunci se bucură și Dumnezeu Care ajută, se bucură și omul care este ajutat. În perioada de timp cât am fost la mănăstirea Stomiu, am cunoscut un familist cu mulți copii, care era păzitorul unui sat al Epirului, situat la o distanță de patru ore și jumătate de mers pe jos de Konița, unde locuia familia lui. Avea nouă copii. Deoarece drumul spre sat trecea pe lângă mănăstire, țăranul acesta trecea pe la mănăstire, atât atunci când se ducea la slujba lui, cât și la întoarcere. Atunci când se întorcea din sat ca să meargă acasă, mă ruga să-l las să aprindă el candelele. Deși vărsa undelemn pe jos, îl lăsam să le aprindă. Preferam să curăț eu plăcile de piatră ale bisericii, decât să-l supăr. Când pleca de la mănăstire, cam la vreo 300 de metri de ea, trăgea întotdeauna un foc de armă.

     Nu-mi puteam explica aceasta, de aceea am hotărât să-l urmăresc din clipa când intra în biserică până când lua drumul spre Konița. Așadar acesta aprindea mai întâi candelele din biserică, iar apoi ieșea în pridvor. După ce aprindea și acolo candela ce se afla deasupra intrării, înaintea icoanei Maicii Domnului, își afunda degetul în candelă, îngenunchea, își întindea mâinile spre icoană și spunea: „Maica Domnului am nouă copii! Iconomisește-le puțină carne!” . Apoi ungea cătarea de la țeava puștii cu undelemnul de pe deget și pleca. La 300 de metri de mănăstire, acolo unde exista o tufă de mure, îl aștepta o capră sălbatică. Trăgea un foc, așa cum am spus, o omora, o cobora jos într-o peșteră, o junghia și o ducea la copiii săi. Iar aceasta se petrecea de fiecare dată când se întorcea de la lucrul său. M-am minunat de credința țăranului și de purtarea de grijă a Maicii Domnului.

Fragment din cartea: Trezire duhovnicească volumul 2, de Cuviosul Paisie Aghioritul, Editura Evanghelismos, București – 2012, paginile 272-273.

De puscasuvalentina

Copii, celula societății

Imagine

Tinerii find celula societății dacă „cei de sus” vor să ne distrugă, încep prin a distruge rădăcinile (copii).

 

Tinerii în ziua de astăzi au diferite modalitați de a-și petrece timpul liber, de a gândi, de a-și alege modele cu valori diferite, cele mai multe dintre ele fiind niște personaje care încurajează răul și care promovează violența.

Încă de mic copilului îi este dată telecomanda în mână pentru a decide el canalele la care să privească, binenteles desenele care în ziua de astăzi aduc un foarte mare rău copilului care se delectează cu ele. Copilul vede magie, cinism, agresivitate, sadism, eroi cu puteri supranaturale în care misiunea lor este aceeaș totimpul, de a salva lumea de rău, dar până să ajungă acolo observă faptul că pentru a face un lucru bun se folosește de toate mijloacele rele posibile pentru a ajunge la scopul final, astfel canalele de televiziune cu desene au producții care propagă răutatea, viclenia, egoismul, emanciparea etc.

Orice om are de când se naște înclinația spre a face rău, spre violența, dar acest lucru dacă ar fi prevenit și explicat copilului de când ar fii mic că nu este bine și de ce nu este bine să recurgă la orice fel de act de violență, nu am mai avea urmări dezastroase, chiar dacă scăpari vor mai exista binenteles. Dar sunt și familii în care copilul crește de mic văzând cum tatal lui își agresează mama, lucrurile astea îl vor marca și în timp va repeta ceea ce a vazut el în familia lui.

Ieșind  într-o zi afară, stând pe bancă, vedeam cum copii se joacă, și în doar 10 minute în care i-am privit am observat o multime de gesturi violente învatate de la eroi de la televizor, repetate de acești copii care învată că tot ce îi trebuie este puterea pentru a dobandi orice vrea, și că va fi bine daca se va folosi și de scopuri rele pentru a ajunge la un lucru bun.

Copilul continuă să crească se lovește de viața socială, pot fii de multe ori și neînțelegeri la scoală, iar el crescând de mic într-un mediu care îi promova violența și-l învața că problemele se rezolvă cu pumnul, nu ar mai stat la discuții și cine l-ar enerva, rapid acționează cum a învațat, suportând mai târziu consecințele.

Mulți dintre copiii din ziua de astăzi folosesc violența pentru a intimida anumite persoane ca să obțina ceea ce doresc ei. Mai ales cum se petrece în anumite școli în care copiii mai slabi sunt bătuți pentru că nu vor să le dea banii și mâncarea celor care îl amenință. Mai târziu copilul devine matur și va trebui să-și înființeze o familie, la fel va proceda și acolo, va lovi pe cea cu care conviețuiește și binențeles și copii, nu uitând să spun și faptul că sunt și femei care își lovesc copii când fac vreo năzbâtie cu brutalitate, care duce la urmări groaznice.

Iar lucrurile de genul acesta duc la generații de copii care cresc marcați de faptul că doar cu violența vei reuși să-ți faci dreptate, care își formează un caracter nepotrivit fiind un pericol pentru societate.

Violența a fost și va rămâne una dintre cele mai mari probleme ale lumii, mereu ea aducând după ea doar lucruri negative, de exemplu razboaiele care probabil sunt una dintre cele mai groaznice lucruri care dărâmă lumea, crime, bătăi, violuri, furturi, distrugeri de bunuri, dar și limbajul. Toate acestea au urmări dezastroase asupra omenirii, din cauza aceasta oamenii în loc să se iubească mereu vor fii în conflicte și va fii mereu o parte care va susține această violență, mai ales mass-media.

Și piața de vânzări este de asemnea un pericol deoarece jucăriile copiilor nu mai sunt păpușile și mingile, din contră apar tot felul de cuțite, pistoale, grenade și alte lucruri de genul ăsta. Un alt pericol îl prezintă și jocurile pe calculator jucate de copii, în care trebuie să facă misiuni ca cei din armată folosindu-se de toate mijloacele de violență, învațând deacolo cum ar putea să omoare un om sau sa îl supună la chinuri și culmea din vânzările de astfel de jucării și astfel de jocuri se scot anual mii de dolari, se vede clar cât de decazută este societatea de astăzi.

În concluzie parerea mea este că toate lucrurile menționate mai sus sunt niște factori care influențează un om de la copilarie pana la adolescență și mai încolo. O societate nu ar trebui sub nici o formă să promoveze astfel de modele și lucruri care îl transformă dintr-o ființă cu rațiune într-un animal sălbatic.

De puscasuvalentina

CINE SUNT EU?

Imagine

Sunt coroana creației lui Dumnezeuși totuși mă socotesc a fi nimic!

Ce sunt vrednică a spune eu sau la ce lucru să caut pentru a mă îndreptăți, ce lucru minunat pot spune eu că am făcut în această lume?

Omul ajungând pe lună socotește că a făcut ceva impresionant de-a dreptul, dar i-a priviți la toată creația aceasta făcută de Ziditorul nostru cu câtă înțelepciune a fost zidită, fiecare plantă, fiecare animal cu rostul lor, și corpul omenesc câte taine minunate se află într-însul!

Priveam de pe un deal mai înalt într-o seară, spre luminile unui oraș apropiat…mă încânta oarecum, spuneam întrebându-mă, uite și omul a facut ceva…?!

Dar cu toate astea a scocoti că ești ceva mare prin faptul că tu ai reușit să construiești câteva lucrușoare e netrebnicie. Mulțumindu-i să-I spui lui Dumnezeu: cu mintea și înțelepciunea pe care mi-ai dat-o am făcut acestea…dar vai omul cum schimbă întrebuințarea lucrurilor.

Căci un lucru care a fost făcut spre ajutorul nostru de catre un om, având cu lucrul respectiv intenții bune, alt om vine cu răutatea și viclenia s-a și-l întrebuințează rău folosindu-l spre propriul interes, dorind el să fie mai presus decât restul, nesocotind că-și face rău singur, toți suntem una, iar când unul suferă, suferă toți.

Imagine

     Un exemplu este dinamita care a fost creată de Alfred Nobel pentru utilizarea ei în industria mineră, la construirea drumurilor și tunelelor prin munți, dar omul mai târziu a folosit-o în războaie cauzând dezastre. Nu lucrul e rău în sine ci întrebuințarea lui este rea.

     Aceste lucruri netrebnice pe care omul le socoteste a fi bune, uite că strică liniștea oferită de natură, alungă dumnezeirea de pe acest pământ prin totfelul de zgomote ce strică întreg echilibrul universului. Acum se inventează tot felul de mașinării care provoacă mult zgomot, iar omului nu-i mai rămâne de făcut decât să supravegheze și să apese pe niște butoane, mașinariile înlocuiesc treaba omului așa ca omul rămâne fără loc de muncă.

Într-un final, cu toate acestea omul nu e fericit pentru că cele trupești nu-l împlinesc, căci nu-și au obârșia în veșnicie. Lucrul care-și are începutul în veșnicie acela împlinește ” …unde este comoara voastră, acolo este și inima voastră” (Luca 12,34).

Au construit orașe și acum fug de ele, și-au făcut locuințe pline de lux și acum caută simplitatea unei odăi, au contaminat tot și vor să fie sanatoși, fac gălagie și caută liniște, vor aer curat dar taie codrii etc.

Ce poate omule să te mai mulțumească când tu singur iți pricinuiești rău?

Sunt sătui de toate dar lucră ca robii să nu simtă lipsa, trezindu-se că anii au trecut, are detoate și totuși n-are nimic…degeaba trudă…

Sfinții Părinti aveau doar lucrurile strict necesare supraviețuirii, nu-i vedeai posomorâți și dacă-i vedeai sigur inima le striga de bucuria împlinirii întru cele veșnice…

Cu adevărat aici deșertăciune sunt toate!

De puscasuvalentina

40 DE „REGULI”

Imagine
1.Da oamenilor mai mult decat asteapta de la tine si din sufletul tau.
2.Cand spui cuiva „imi pare rau”, priveste-l in ochi.
3.Aminteste-ti cei 3R: Respect pentru sine, respect pentru ceilalti, responsabilitate pentru toate actiunile tale.
4.Judeca-ti succesul dupa lucrurile la care a trebuit sa renunti pentru ca sa-l obtii.
5.Daca ajungi sa castigi bani multi, foloseste-i ca sa-i ajuti pe altii.Este cea mai mare satisfactie pe care o poate da viata.
6.Impartaseste-ti intelepciunea.Este o cale de a dobandi nemurirea.
7.Traieste o viata buna, onorabila.Cand vei imbatrani si vei privi indarat,vei putea sa te bucuri de ea a doua oara.
8.Nu lasa o disputa marunta sa afecteze o mare prietenie.
9.Cand iti dai seama ca ai facut o gresala, fa imediat ceea ce trebuie sa o corectezi.
10.Roaga-te:este o putere nemasurata in asta.
11.Sa nu razi niciodata de visurile cuiva.Oamenii care nu au visuri nu au nimic.
12.Nu judeca oamenii dupa rudele lor.
13.Sa nu intrerupi niciodata pe cineva cand iti face complimente.
14.Vezi-ti de treburile tale.
15.In divergentele cu altii sa lupti cinstit.Nu da altora denumiri.
16.Citeste printre randuri.
17.O data pe an mergi intr-un loc unde nu ai mai fost niciodata.
18.Invata pe de rost poezia ta favorita.
19. Citeste mai multe carti si uita-te mai putin la televizor.
20. Sa nu crezi tot ce auzi, sa nu cheltuiesti tot ce ai si sa nu dormi cat vrei.
21.Vorbeste incet dar gandeste repede.
22.Zambeste cand ridici receptorul.Cel care te cheama va simti asta in vocea ta.
23.Cand cineva iti pune o intrebare la care nu vrei sa raspunzi,zambeste si intreaba „De ce vrei sa stii asta?”
24.Petrece ceva timp de unul singur.
25.Deschide-ti bratele in fata schimbarii,dar nu renunta la valorile tale.
26.Aminteste-ti ca uneori linistea e cel mai bun raspuns.
27.Aminteste-ti ca a nu primi ceea ce vrei este,uneori,un noroc.
28.Ai credinta in Dumnezeu,dar incuie-ti masina.
29.Fii bland cu Pamantul.
30.Aminteste-ti:caracterul tau este destinul tau.
31.Sa crezi in dragoste la prima vedere.
32.Sa iubesti e profund si pasional.S-ar putea sa fii ranit, dar e singura cale de a-ti trai viata pe deplin.
33.Cand spui „Te iubesc” s-o spui sincer.
34.Aminteste-ti ca marea iubire si marile realizari implica mari riscuri.
35.In neintelegerile cu cei iubiti, ocupa-te de situatia prezenta.Nu scoate la iveala trecutul.
36.Aminteste-ti ca relatia ta cea mai buna este aceea in care iubirea voastra, unul pentru altul, este mai mare decat nevoia voastra, unul de celalalt.
37.Casatoreste-te cu un om cu care iti place sa discuti.Pe masura ce trece timpul,priceperea lui in conversatie va fi la fel de importanta ca oricare alta.
38.O atmosfera plina de iubire in casa ta este foarte importanta.Fa tot ce poti ca sa creezi un camin armonios si linistit.
39.Abordeaza dragostea si bucataria cu o altitudine de abandon complet.
40.Invata regurile, apoi incalca cateva.

De puscasuvalentina